Registrul național de vaccinări

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Registrul național de vaccinări este un instrument extrem de util atât pentru Ministerul Sănătății, cât și pentru medicii de familie sau pentru furnizorii de servicii medicale care se ocupă cu vaccinarea, indiferent dacă sunt din sistemul public sau privat. Cu ajutorul acestui registru național de vaccinări se poate vedea statusul vaccinal al copiilor din România, ușurează munca medicilor de familie și vine în ajutorul Ministerului Sănătății în planificarea stocurilor de vaccin necesare.

Cum funcționează registrul național de vaccinări?

Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1234 din august 2011 susține că maternitățile și medicii de familie sunt obligați să introducă în registrul național de vaccinări datele referitoare la vaccinare pentru copiii născuți începând cu data de 1 septembrie 2011 (în cazul maternităților) și 1 septembrie 2007 (în cazul medicilor de familie).

Prima înregistrare a copilului în registrul național de vaccinări se face de către maternități, la externarea celui mic, până în data de 5 a lunii în curs. În urma acestei înregistrări în registrul național de vaccinări, fiecare copil va primi un cod unic de identificare care ulterior va fi folosit pentru înregistrarea dozelor de vaccinări de către medicul de familie. La externarea din maternitate, părinții ar trebui să primească fișa copilului în care se regăsește și acest cod de identificare, fișă care trebuie prezentată medicului de familie la următoarea vizită medicală.

În cadrul registrului național de vaccinări, pentru fiecare copil vor fi completate următoarele informații: tipul vaccinului, numele producătorului vaccinului, vârsta recomandată pentru fiecare vaccin, vârsta reală când a fost administrat vaccinul, data vaccinării și numele persoanei care a administrat vaccinul. În acest fel, medicul de familie va ține o evidență a vaccinării copilul și va putea în acest fel să anunțe părinții ori de câte ori se apropie perioada unei noi vaccinări. Un punct slab al acestui registru național de vaccinări este faptul că aceste informații nu pot fi vizualizate și de către părinții care ar fi interesați de situația vaccinurilor pentru copii săi.

Schema de vaccinare națională 2017 – 2018

Registrul național de vaccinări este actualizat în fiecare an în funcție de schema vaccinurilor aferentă anului respectiv. Există 5 vaccinuri care se fac în doze diferite, la perioade de timp diferite, acestea fiind: vaccinul hepatic B, vaccinul BCG (împotriva tuberculozei), vaccinul hexavalent (diftero-tetano-pertussis acelular – poliomelitic-Haemophilus B hepatic B), vaccinul pneumococic conjugat și vaccinul ROR (rujeolic-rubeolic-oreion), după următoarea schemă:

  • Primele 24 de ore: vaccinul hepatitic B
  • Prima săptămână: vaccinul de tip Calmette Guerrin (BCG) – util pentru dezvoltarea unei imunități crescute împotriva tuberculozei
  • 2 luni: vaccinul diftero-tetano-pertussis accelular-poliomielitic-Haemophilus B – hepatitic B (vaccinul DTPa, vaccinul VPI, vaccinul Hib, vaccinul Hep. B) și vaccinul pneumococic conjugat
  • 4 luni: vaccinul diftero-tetano-pertussis accelular-poliomielitic-Haemophilus B – hepatitic B (vaccinul DTPa, vaccinul VPI, vaccinul Hib, vaccinul Hep. B) și vaccinul pneumococic conjugat
  • 11 luni: vaccinul diftero-tetano-pertussis accelular-poliomielitic-Haemophilus B – hepatitic B (vaccinul DTPa, vaccinul VPI, vaccinul Hib, vaccinul Hep. B) și vaccinul pneumococic conjugat
  • 12 luni: vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)
  • 5 ani: vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)
  • 6 ani: vaccinul diftero-tetano-pertussis accelular-poliomielitic (vaccinul DTPa, vaccinul VPI)
  • 14 ani: vaccinul diftero-tetano-pertussis accelular

În registrul național de vaccinări, în fișa fiecărui copil vor fi trecute toate aceste vaccinuri de mai sus, alături de data la care ar trebui făcute. Ori de câte ori vei merge alături de cel mic la medicul de familie, acesta va bifa în fișa celui mic vaccinul administrat și îți va comunica data următorului vaccin. Chiar dacă în România vaccinul nu este obligatoriu, este bine să te asiguri îi vor fi administrate celui mic toate vaccinurile din schema de mai sus, pentru a-l proteja împotriva unor afecțiuni precum:

Difteria: o boală infecțioasă gravă la nivelul căilor aeriene ce poate fi prevenită prin vaccinarea DTPa

Rujeola: o boală infecțioasă ce poate duce la multe complicații în lipsa vaccinării și în anumite cazuri mai severe poate duce chiar și la moartea copilului

Tusea convulsivă: infecție bacteriană periculoasă, care afectează în mod special sugarii și care poate determina apariția unor complicații precum convulsii, pneumonie și în anumite cazuri chiar complicații cerebrale

Tetanosul: afectează sistemul nervos central (creierul și măduva spinării) și poate fi prevenită prin vaccinarea DTPa

Poliomelita: boală virală ce poate duce la apariția unor paralizii, meningită și în cazurile mai complicate poate duce chiar și la deces; poate fi prevenită prin vaccinarea anti-polio VPO

După cum poți observa, toate aceste boli ce pot fi prevenite extrem de ușor, prin administrarea unui vaccin, pot determina apariția unor complicații ce îi pun viața în pericol copilului tău. Ori de câte ori te gândești să sări pentru un anumit vaccin, informează-te asupra riscurilor pe care nevaccinarea copilului le poate avea și gândește-te la toate epidemiile din ultimii ani care au dus la moartea a zeci de bebeluși, uneori chiar sugari.

Registrul național de vaccinări și epidemiile ultimului an

După cum spuneam, registrul național de vaccinări ar trebui să fie un instrument util mai ales pentru Ministerul Sănătății care ar trebui să se ocupe de stocurile de vaccin din țară. Epidemia de rujeolă din ultimul an contrazic acest lucru și implicit denigrează utilitatea acestui registru național de vaccinări. De câteva luni bune, scandalul lipsei vaccinurilor și tabere pro și contra vaccinare țin primele pagini ale ziarelor, iar nimeni nu pare să aibă o soluție pentru această situație. Autoritățile par depășite de epidemia de rujeolă care până acum a făcut peste 20 de victime din cele peste 5.000 de cazuri de îmbolnăviri raportate. În tot acest timp părinții privesc deznădăjduiți cum copiii lor nu pot  beneficia de vaccinurile care ar trebui să îi protejeze pe cei mici împotriva unor boli infecțioase destul de grave pentru simplul fapt că vaccinurile nu se găsesc pe piață tot timpul. La nivelul României există o criză de vaccinuri care ar putea fi rezolvată foarte ușor tocmai cu ajutorul acestui registru național de vaccinări. Dozele de vaccinuri ROR și hexavalent livrate în țară sunt insuficiente în comparație cu numărul sugarilor și al copiilor care au nevoie de ele. Statisticile arată că în prezent, dozele primite nu acoperă nici măcar 20% din necesarul de vaccinuri. Și atunci stăm și ne întrăm care mai este rolul acestui registru național de vaccinări?

Președințele Societății Române de Microbiologie a declarat că trebuie găsită o soluție urgent pentru a pune capăt acestei epidemii de rujeolă și pentru a asigura părinții că cei mici vor primi la timp vaccinurile necesare. Acestei inițiative s-a alăturat și Adrian Streinu Cercel, unul dintre cei mai buni medici specialiști în boli infecțioase, atrăgând atenția asupra pericolului pe care bolile infecțioase îl aduc și asupra necesității vaccinării copiilor. Se spune că dacă o campanie de vaccinare scade sub 80%, atunci există riscul unei epidemii, iar atunci când campania de vaccinare scade sub 60%, epidemia e ca și declanșată. Nevaccinarea copiilor are două cauze: vaccinuri insuficiente pe piață și părinții dezinformați care cred că a-ți vaccina copilul înseamnă a-l condamna la moarte.

Dacă în primul caz, registrul național de vaccinări ar putea rezolva problema, în cel de-al doilea caz situația este mai complicată. În ultimii ani, au început să circule în spațiul public tot felul de zvonuri conform cărora vaccinurile nu sunt sigure și că pot duce la declanșarea unor boli. În spatele acestor zvonuri stau tot felul de informații eronate sau studii nesemnificative. Nu a existat încă niciun studiu care să garanteze 100% că vaccinurile sunt dăunătoare și că pot produce autism, scleroză multiplă, sindromul morții subite la sugari sau alte afecțiuni la fel de grave. Persoanele care sunt împotriva vaccinării se leagă de cazurile singulare în care anumite afecțiuni au survenit în aceeași perioadă cu administrarea unuia dintre vaccinuri, fără să fie însă stabilită o relație directă între cele două. Un exemplu elocvent în acest sens este cazul vaccinului hepatic B și sindromul Guillain-Barre. Din 33 de milioane de persoane vaccinate, a existat un singur caz de îmbolnăvire, dar nici atunci nu s-a putut spune cu siguranță dacă într-adevăr vaccinul administrat a fost de vină. Cu alte cuvinte, 1 din 33 de milioane de cazuri nu este extrem de relevant și nu ar trebui să te convingă că vaccinurile sunt periculoase pentru sănătatea celor mici. Riscul ca cel mic să dezvolte o boală infecțioasă precum difteria, tusea convulsivă sau hepatita B fără să fie vaccinat este mult mai mare decât riscul de a dezvolta o boală după administrarea vaccinului.

Revenind la registrul național de vaccinări, acesta este util în măsura în care medicii de familie pot avea o evidență a copiilor și statusul vaccinărilor, conform schemei naționale de vaccinare. Cu toate acestea, registrul național de vaccinări se dovedește a fi util doar în sensul în care oferă informațiile necesare pentru realizarea anumitor statistici și pentru informarea instituțiilor abilitate asupra necesității vaccinării copiilor.

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *